Revolta a supusilor greci din Imperiul otoman împotriva dominatiei turce. A avut originile în ideile nationaliste ale Eteriei -Philike hetairia (Societatea Amicala), care 1-a ales pe Alexandru Ipsilanti, general în armata rusa si fiu al domnitorului Tarii Românesti, sa conduca revolta. Acesta a stabilit legaturi cu taranii români, rebeli sârbi si cu Aii Pasa, stapânitorul partii de vest a Greciei. Ipsilanti a patruns pe teritoriul Moldovei împreuna cu sustinatorii sai în martie 1821, dar numai dupa înfrângerea sa în iunie în batalia de la Dragasani s-au rasculat masele de greci. S-au comis atrocitati de ambele parti, dar revolta a capatat sprijinul lumii crestine, si multi voluntari straini s-au alaturat fortelor grecesti, între care si poetul englez lordul byron.
La sfârsitul lui 1821 grecii obtinusera succese rasunatoare pe mare si pe uscat, iar în ianuarie 1822, s-a reunit o adunare pentru a declara Grecia independenta. Totusi, patru ani mai târziu, Mehmet Ali, pasa (vicerege) al Egiptului, a recucerit Peloponesul amenintând cu reinstaurarea controlului turc. La Tratatul de la Londra din 1827, Anglia si Rusia s-au oferit sa medieze si sa asigure un stat grec autonom.
La sfârsitul lui 1821 grecii obtinusera succese rasunatoare pe mare si pe uscat, iar în ianuarie 1822, s-a reunit o adunare pentru a declara Grecia independenta. Totusi, patru ani mai târziu, Mehmet Ali, pasa (vicerege) al Egiptului, a recucerit Peloponesul amenintând cu reinstaurarea controlului turc. La Tratatul de la Londra din 1827, Anglia si Rusia s-au oferit sa medieze si sa asigure un stat grec autonom.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu